Iată tot ce trebuie să știi despre mierea halucinogenă sau ”miere nebună”! Aceasta se găsește în provincia Gandaki din Nepal, dar și în Turcia. Mai precis, oamenii o recoltează de pe stâncile înalte din satul Ghale Gaun.
Cea mare albină din lume, Apis dorsata laboriosa ar ajuta la strângerea polenului din florile de rododendron.
Ce efecte are ”mierea nebună”?
Acest tip de miere poate fi extrem de periculos, mai ales dacă este consumată în cantități mari. Efectele psihoactive provin din niște neurotoxine naturale, care sunt acumulate din florile din regiune, potrivit Times of India.
Așadar, senzațiile provocate de mierea aceasta sunt de relaxare și euforie. Ele pot ajunge însă până la amețeli, greață, vărsături, halucinații și chiar la deces. Consumați cu grijă, asta este ceea ce se întâmplă în cazul mierii nebune. Momentan, nu ar exista studii legate de consumul acesteia, fie dacă ea ar putea vindeca anumite boli. Doar Cardiovascular Toxicology a spus că rar se întâmplă decese în rândul oamenilor. Cu toate astea, produsul este comercializat, dar sub atenta supraveghere, mai scrie sursa citată mai sus.
„Simțeam că mi se răcește corpul, începând de la ceafă și coborând prin trunchi. O senzație profundă și fierbinte ca gheața s-a instalat în stomacul meu și a durat câteva ore. Mierea a fost delicioasă și, deși câțiva dintre vânzători au leșinat după ce au mâncat un pic prea mult, nimeni nu a avut vărsături sau diaree așa cum am fost avertizați”, a povestit cineva pentru VICE.
În trecut, oamenii s-ar fi folosit de această miere în scopuri recreative și medicinale. Printre ele se numără hipertensiunea, diabetul, artrita și durerile de gât.
Cât costă acest tip de miere
De exemplu, un kilogram de miere nebună se vinde cu aproximativ 360 de dolari în magazinele din Turcia, în timp ce în Asia se vinde cu aproximativ 60 de dolari, conform The Guardian. Așadar, aceasta este foarte scumpă.
Un specialist a vorbit despre pericolul mierii, vorbind despre simptome. El a dat și drept un exemplu pe un bărbat, care în anul 2011 s-a intoxicat, însă după 24 de ore s-a simțit mai bine.
„Grayanotoxinele își exercită toxicitatea legându-se de canalele ionice de sodiu de pe membranele celulare și împiedicându-le să se închidă rapid, precum aconitina. Rezultatul este o stare de depolarizare în care ionii de sodiu curg liber în celule, iar influxul de calciu este în creștere”, a explicat Justin Brower, potrivit Big Think.