Mucenicii fac parte din tradiția românească încă din cele mai vechi timpuri și marchează o sărbătoare importantă din calendarul ortodox. Află care sunt tradițiile și superstițiile respectate în această zi!

Când se fac mucenicii în 2025?

Mucenicii sunt pregătiți în fiecare an, cu ocazia unei sărbători importante pentru creștinii ortodocși: Sfinții 40 de mucenici din Sevastia. Aceasta pică de fiecare dată pe 9 martie și este marcată cu Cruce roșie în calendar.

În funcție de regiune, mucenicii sunt de două feluri. Cei muntenești sunt în formă de cifra 8 și de dimensiuni mici, care se fierb cu nucă, scorțișoară, zahăr, coajă de lămâie sau alte arome, și cei moldovenești, modelați din cocă de cozonac, copți la cuptor, apoi însiropați cu miere cu nucă măcinată presărată deasupra.

De obicei, gospodinele pregătesc mucenicii în dimineața zilei de 9 martie, însă unele persoane aleg să îi prepare cu o seară înainte. Mucenicii sau sfințișorii, așa cum sunt numiți în diferite locuri, reprezintă un simbol al infinitului, al omului sau al vieții de după moarte.

Cei 40 de Mucenici erau soldați creștini care făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia. Pentru că nu au vrut să se închine zeilor, au fost torturați, apoi obligați să intre în apa unui râu înghețat.

Potrivit scrierilor bisericești, tinerii s-au rugat la Dumnezeu, iar apa s-a încălzit. Atunci când Guvernatorul a văzut că nu îi poate convinge să renunțe la credința lor, i-a pedepsit aspru și au trecut la cele veșnice.

Tradiții românești de Sfinții 40 de mucenici

Există nenumărate tradiții și obiceiuri care se respectă în România pe data de 9 martie. Una dintre cele mai renumite este prepararea mucenicilor cu miere și nucă. Aceștia se împart vecinilor, persoanelor din biserică și rudelor, în amintirea celor decedați.

O altă tradiție este ca bărbații să bea 40 sau 44 de pahare cu vin, în funcție de regiune. De asemenea, consumă câte o lingură de semințe de floarea-soarelui sau de dovleac, pentru fiecare pahar de vin pe care îl beau, pentru a avea noroc la bani.

La sate, oamenii aprind focuri în curți și grădini sau pe câmp pe 9 martie, pentru a avea noroc și protecție împotriva răului. Copiii sar peste focuri pentru a fi feriți de boli, iar femeile iau cenușa rămasă și o presară în jurul casei pentru a fi ferită de șerpi.

Gospodarii curăță stupii în această zi și adună mierea. În unele regiuni, oamenii îi ung cu țuică pentru a se înmulți roiul de albine.

În trecut, sătenii obișnuiau să adune plugurile pe izlaz și preotul făcea o slujbă de sfințire a apei. Cu acea agheasmă se stropeau plugurile și toate uneltele agricole. Apoi, gospodarii mergeau pe ogoare și fiecare plugar trasa prima brazdă pe pământ.

Tot în această zi pică „Moșii de primăvară” și se face pomenirea morților. Gospodinele pregătesc colivă pentru biserică, precum și pachete pe care le dau de pomană. Pentru că sărbătoarea pică în postul Paștelui, nu se împart produse care conțin lactate, ouă sau carne sub nici o formă.

Citește și: Mucenici Dubai. Rețeta care va face furori primăvara aceasta

Superstiții românești respectate de mucenici

• Sărbătoarea este notată cu Cruce roșie, astfel că nu e bine să mături sau să dai cu aspiratorul.
• Se zice că nu se coase, nu se croiește și nu se tricotează pe 9 martie.
• Fiind zi de post, creștinii nu au voie să consume produse „de dulce”. Gospodinele prepară mucenici de post.
• Dacă primești alimente de pomană în această zi, nu e bine să arunci.
• În Muntenia se face și un mucenic mare și orb, numit „Uitată pentru morți”, simbol al soldaților care au primit cununa muceniciei.
• Se spune că oamenii care fac treburi grele la câmp sau în gospodărie vor fi loviți de boli.
• Potrivit superstițiilor, nu e bine să dai ceva de pomană fără o lumânare aprinsă.