Cea mai cunoscută melodie românească, ”Ciocârlia” a răsunat în aproape toată lumea. Ea a fost compusă într-un mod cu totul și cu totul diferit, la care poate nici măcar nu te-ai fi gândit.

Cine a compus cea mai cunoscută melodie românească?

Angheluș Dinicu este cel care a compus ”Ciocârlia”. El era de altfel și cel mai prețuit lăutar al curții lui Grigore Ghica-Vodă. Încă de mic el a avut o pasiune aparte pentru acest instrument, și niciodată nu a renunțat cântat.

Astfel că, împreună cu bunicul său au ajuns la Expoziția Universală de la Paris în anul 1889, acolo unde au câștigat medalia de aur la concursul internațional de lăutari, conform EVZ.

Desigur, interpretarea era făcută inedit, toți participanții rămânând cu gura căscată.

Angheluș Dinicu fost cel mai înzestrat și mai desăvârșit cântător din naiu pe care i-a avut țara noastră și breasla ei lăutărească (…)Când scotea Angheluș din buzunarul din dreapta al vestei lui boabele de fasole sau mazăre uscată să le împartă în țevile naiului său ca să zică o Ciocârlie, toată lumea adunată în localul unde cânta taraful lui încremenea cu paharul în gură, pentru ca apoi, la trilurile sfârșitului, să izbucnească în aplauze ce deveneau adevărate ovațiuni”, a George Costescu, istoric literar român și scriitor, potrivit Cultura Română.

Imagine reprezentativă pentru o persoană care cântă la nai. „Sursă: Fotografie generată de AI”

Angheluș Dinicu avea un succes răsunător. A ajuns la un moment dat să cânte pentru împăratul Franz Josef al Austro-Ungariei, care venise într-o vizită în țara noastră.

Naistul a avut 3 fii, cu toți ajungând muzicieni de renume asemeni lui. Din păcate, el a decedat pe data de 7 noiembrie 1905 la București. A fost în cele din urmă înmormântat la cimitirul „Pătrunjel”, astăzi „Reînvierea” din Colentina, București.

El a compus în cariera sa și melodii românești care au devenit și ele cunoscute. Câteva dintre ele sunt „Sârba zânelor” (1884), „Hora Florica” (1885), „Hora Angelica” (1885) și „Sârba Oloaga”.

Există multe voci care spun că piesa nu e pur românească și că a venit din Asia Centrală, însă interpretare puțin diferită.