În fiecare an, pe data de 6 ianuarie, biserica amintește Botezul Domnului. Iată câteva obiceiuri și tradiții vechi care se respectă de Bobotează, încă din cele mai vechi timpuri!

Tradiții vechi de Bobotează în România

Boboteaza reprezintă una dintre cele mai mari sărbători cu dată fixă, din calendarul ortodox. Pe data de 6 ianuarie, biserica amintește Botezul Domnului nostru Iisus Hristos, în râul Iordan.

De-a lungul timpului, au fost respectate o serie de tradiții și obiceiuri, care marchează această zi importantă pentru credincioși. Iată câteva dintre cele mai vechi datini, transmise din generație în generație!

În Ajun de Bobotează, preoții din întreaga țară oficiază slujbe speciale, pentru a sfinți apa, care se transformă în „Agheasmă mare”. Credincioșii merg la biserică încă de la prima oră a dimineții, pentru a fi prezenți la Sfânta Liturghie. La final, aprind lumânări și iau apă sfințită în sticle, pe care o vor păstra la loc de cinste și o vor consuma în anumite perioade a anului, pentru deochi, boli și greutăți.

O altă tradiție de Bobotează este ca preotul să arunce o cruce într-o apă curgătoare. Bărbații prezenți la ceremonie se aruncă în râu pentru a găsi crucea, deoarece se spune că cine o aduce la mal, va fi norocos și binecuvântat tot anul.

La sate există tradiția numită „Iordănitul femeilor”. Acestea se adună seara pentru a sărbători Botezul Domnului, cu băutură și mâncare tradițională. În dimineața următoare, ies pe drum și iau pe sus toți bărbații care le ies în cale.

Obiceiuri de Bobotează întâlnite la sate

Noaptea de 5 spre 6 este foarte așteptată de femeile nemăritate. Încă din cele mai vechi timpuri, tinerele obișnuiesc să țină post înainte de Bobotează și să pună o crenguță de busuioc sub pernă, pentru a visa cu cine se vor căsători.

În urmă cu mulți ani, fetele care își doreau să se căsătorească își legau un fir de busuioc cu ață roșie de inelar, în ajun de Bobotează.

Gospodinele nu spală sub nici o formă de Bobotează. Dacă în prezent se respectă această tradiție doar pe 5, 6 și 7 ianuarie, în vremuri îndepărtate oamenii nu spălau timp de două săptămâni. Se spune că apele erau sfințite și de multe ori nici nu se spălau pe corp, pentru a nu le strica.

De Bobotează, femeile se trezesc cu noaptea în cap și pregătesc 12 feluri de mâncare. Apoi, preparatele sunt așezate pe masă, în așteptarea preotului pentru a le sfinți.

În Bucovina și Munții Apuseni se respectă un obicei vechi, nemuritor, numit „Ardeasca”. După ce preotul satului sfințește apa, tinerii luau câte un cărbune din săcăluşel şi mergeau într-un loc deschis ori înalt, pentru a face un foc mare. Aceștia dansau și socializau în jurul lui, iar când se stingea săreau peste el.

Citește și:  Calendar ortodox ianuarie 2025: care sunt sărbătorile cu cruce roșie

Superstiții vechi de Bobotează

De Bobotează nu se pun rufe la uscat pentru a nu risca să se agațe necuratul de ele și să nu mai plece.
Fiind sărbătoare cu cruce roșie, nu se coase, nu se croiește și nu se țese sub nici o formă.
Dacă o tânără nemăritată va aluneca în ajunul Bobotezei, se va mărita mai repede.
Cine strănută în această zi, vei avea noroc tot anul.
Se zice că în noaptea de Bobotează se deschid cerurile, iar Dumnezeu îi va îndeplini dorințele celui ce va vedea minunea.

La sate, oamenii nu fac treburi grele în gospodărie, de teamă că le va merge rău tot anul.