Întâmplarea a făcut ca George Friedman, fondatorul Stratfor, să se afle în apropierea unei case situate lângă granița dintre Austria și Germania, exact pe 1 septembrie, ziua care marchează începutul celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa.

Cum s-a schimbat lumea după războiul lui Hitler

Era vorba despre casa lui Adolf Hitler, Berghof, situată la marginea orașului german Berchtesgaden, pe un munte din Alpii bavarezi.

Dacă Hitler avea un adevărat cămin, acesta era. De asemenea, era locul unde Hitler s-a întâlnit cu multe personalități notabile, în special înainte de izbucnirea războiului, conform unei analize scrise de Friedman și publicate pe platforma Stratfor, o agenție privată de informații.

Prima consecință a războiului a fost, desigur, distrugerea dominației Europei asupra unei părți a lumii și influenței sale asupra restului, susține analistul, care a scris numeroase bestselleruri pe teme de securitate și numeroase analize geopolitice.

„Dupa 76 de ani, mi se pare normal sa încerc sa-mi dau seama ce au schimbat cu adevărat in lume Hitler si războiul pe care l-a inițiat. Nu este o întrebare ușoara, întrucât, pentru a ajunge la un răspuns, a trebuit sa îmi scot din minte numeroasele atrocități gratuite pe care le-a comis. Este greu sa le dai la o parte, însă, într-un fel, au lăsat o amprenta destul de mica asupra lumii, in afara realizării ca civilizația este un strat subțire peste sălbăticia omenirii. Însă nu am fi avut nevoie de Hitler ca sa știm asta. Noi, oamenii, am știut întotdeauna ce se afla sub suprafața noastră. Întrebarea este cum s-a schimbat lumea ca rezultat al deciziei lui Hitler de a invada Polonia”, a scris George Friedman in materialul sau.

Prețul pe care l-a plătit Europa

În decurs de 15 ani de la încheierea războiului, Marea Britanie, Franța, Belgia și Olanda și-au pierdut imperiile. Câteva națiuni europene au dominat lumea, dar până la sfârșitul războiului, și-au pierdut voința, energia și resursele materiale necesare pentru a-și menține puterea.

După câteva tentative lipsite de entuziasm de a rezista, aceste țări au acceptat de bunăvoie destrămarea a ceea ce odinioară considerau dreptul lor din naștere. Acest fapt a schimbat configurația lumii, însă, conform lui Friedman, schimbarea s-a datorat mai mult epuizării Europei decât rezistenței lumii față de Europa.

Europa și-a pierdut indiferența, ceea ce, în ansamblu, este un lucru pozitiv. Totuși, a dobândit o prudență excesivă, care face foarte dificilă luarea deciziilor, fie ele importante sau minore.

Lumea este, fără îndoială, un loc mai bun fără nesăbuința lui Hitler. Este probabil un loc mai bun și fără imperialismul francez și britanic, deși, privind la ce au lăsat în urmă, ne putem întreba dacă a meritat.

„Hitler nu si-a dorit cu siguranța aceasta evoluție. Cred ca a fost sincer când a spus ca va lasă Imperiul Britanic intact, alături de forțele sale navale, daca Regatul Unit va accepta dominația Germaniei asupra Europei continentale. Voia pace cu britanicii pentru a-i putea zdrobi pe sovietici. Însă britanicii, ca națiune, puteau accepta aceasta înțelegere doar daca aveau încredere in promisiunile lui Hitler. Oricat de sincer ar fi fost in 1940, Marea Britanie nu s-a putut încrede in cuvântul sau. Drept urmare, Hitler s-a sinucis la Berlin, iar Marea Britanie a prezidat dizolvarea propriului imperiu – singurul lucru care l-ar fi dezgustat atat pe Churchill, cat si pe Hitler. Imperialismul lui Churchill si rasismul lui Hitler s-au intalnit in acest punct”, a explicat Friedman.