Cu toate că țara noastră a intrat deja în anul 2025, mai există câteva țări care încă se află în 2024. Acestea sărbătoresc Revelionul pe rit vechi și vor intra în noul an în noaptea de 13 spre 14 ianuarie. Iată câteva tradiții și obiceiuri de anul nou pe rit vechi!

Tradiții și obiceiuri de anul nou pe rit vechi

Națiunile care cinstesc Revelionul pe rit vechi nu sunt deloc puține. Republica Moldova, vecina României, se numără printre acestea. Rusia reprezintă cea mai mare populație ortodoxă care sărbătorește Revelionul la distanță de cel din calendarul gregorian.  De asemenea, Serbia, Georgia, Ucraina și țările balcanice (Muntenegru, Macedonia de Nord) se află și ele printre aceste țări. În plus, unele regiuni din Grecia și Turcia au comunități ortodoxe care sărbătoresc pe rit vechi Anul Nou.

Cel mai popular obicei din seara de Revelion este Plugușorul. Tinerii merg din casă în casă recitând urări care invocă toate lucrurile bune pe care și le poate dori o persoană.

O altă tradiție majoră care se păstrează de anul nou pe rit vechi este Semănatul. Copiii aruncă semințe de grâu, orz sau porumb prin locuință, în timp ce rostesc urări de rodnicie și noroc.

Se crede că primul vizitator care intră în casa ta aduce noroc sau ghinion, în funcție de caracteristicile sale. În general, un bărbat brunet este văzut ca un semn de bun augur.

Oamenii țin cont și de mesele festive. Aceștia pregătesc bucate tradiționale delicioase, cum ar fi sarmale, plăcinte, cozonaci și cârnați. Totodată, în unele familii de Revelion se face o plăcintă cu surprize, în interiorul căreia se ascunde o monedă. Cel care o găsește are noroc tot anul.

Se consumă întotdeauna pește, care simbolizează prosperitatea și ”alunecarea” lină spre un an mai bun.

În aceeași notă, de anul nou pe rit vechi este bine să se alunge spiritele rele prin intermediul focurilor aprinse în aer liber și artificiilor. O altă tradiție spune că zgomotele puternice au rolul de a alunga energiile negative.

E foarte important ca oamenii să împartă și să dăruiască mici cadouri în semn de bunăstare și prietenie. Credincioșii obișnuiesc să țină cont și de o datină care arată că mesele festive trebuie să fie împărțite cu cei nevoiași sau cu vecinii.