România este formată din 41 de județe și municipiul București. Fiecare județ în parte are un nume diferit, însă puțini știu ce înseamnă fiecare și ce origine are. Iată de unde provin numele județelor din România! Cu siguranță nici tu nu știai acest lucru.

De unde provin numele județelor din România?

Fiecare nume de județ reflectă o parte din istoria, cultura și geografia sa. Aceste denumiri sunt mai mult decât simple repere administrative, ele spun povestea popoarelor care au trăit pe aceste meleaguri timp de milenii.

• Alba: numele județului provine din latinescul „albus”, care înseamnă „alb”. Se crede că această denumire vine fie de la zidurile albe ale cetății medievale Alba Iulia, fie de la relieful calcaros din zonă.
• Arad: provine de la numele unui cavaler, Orod, care a jucat un rol esențial în cucerirea Transilvaniei.
• Argeș: vine de la râul Argeş, căruia dacii îi spuneau Argessos, care cel mai probabil însemna strălucitor.
• Bacău: provine din numele unui conducător tătar, „Bako”, sau ar putea avea rădăcini slave.
• Bihor: unele surse sugerează că numele provine din termenul slav „bihar”, care înseamnă „noroi” sau „pământ umed”, făcând referire la caracteristicile geografice ale regiunii.
• Bistrița-Năsăud: provine din limba slavă și înseamnă „apă repede”, iar „Năsăud” ar putea avea origine germană sau maghiară, indicând o așezare întărită.
• Botoșani: denumirea poate să vine și de la o familie boierească numită Botaș, care a deținut moșii în zonă în perioada medievală.
• Brăila: numele are probabil origine indo-europeană – bhreg, însemnând pisc vertical – sau dacică – braiglia, care are sensul de negustorie de vite.
• Brașov:  este o denumire slavă, însă, mulți consideră că vine de la termenul dacic ”brad”.
• Municipiul București: provine de la numele boierului care ar fi întemeiat așezarea, Bucur.
• Buzău: acest nume are o posibilă origine traco-dacă sau slavă, fiind legat de râul Buzău, care străbate județul.
• Călărași: numele provine de la călărașii care obișnuiau să păzească drumurile din zonă.
• Caraș-Severin – provine din turcescul ”karaș”, care înseamnă ”negru”.
• Cluj – provine din latinescul ”Castrum Clus”, care se traduce ”cetate închisă”
• Constanța – denumirea vine de la orașul cu același nume, care a fost botezat Constantiana de către Constantin cel Mare
• Covasna: numele provine din limba maghiară, unde „Kovászna” derivă din „kovász”, care înseamnă „drojdie” sau „aluat dospit”.
• Dâmbovița: numele provine din termenul slav „dǫb” (дъб), care înseamnă „stejar”.
• Dolj: originea numelui este slavă, provenind din „dolj”, care înseamnă „valea joasă” sau „teren mlăștinos”.
• Galați: în limba cumană numele este gala(t), preluat din arăbescul kalhat (fortăreaţă).
• Giurgiu: denumirea vine de la oraşul Giurgiu, fondat de genovezi în secolul al XIV-lea pentru a controla traficul pe Dunăre şi numit după Sf. Gheorghe (San Giorgio), patronul oraşului lor natal.
• Gorj: vine din slavul „gora”, care înseamnă „munte”, indicând relieful județului.
• Harghita: numele provine din limba maghiară, unde „Harghita” este un toponim folosit de comunitatea secuiască din zonă.
• Hunedoara: numele ar putea deriva din limba maghiară, unde „Hunyadvár” înseamnă „cetatea Hunyad” (vár = cetate).
• Ialomița: numele provine de la râul Ialomița, care are origini traco-dacice.
• Iași: numele provine de la populaţia sarmatică Iazygi care locuia în regiune în secolul I (în limbile sanskrită şi hindi, care au origine comună cu limba sarmaţilor, yash înseamnă faimă).
• Ilfov: numele are origine slavă, fiind legat de cuvinte care înseamnă „pajiște” sau „teren mlăștinos”.
• Maramureș: una dintre cele mai acceptate ipoteze susține că numele Maramureș provine din limba slavă veche, unde: „Mori” (море) înseamnă „apă” sau „mare”, „Mur(u)” (мур) înseamnă „cetate” sau „zid fortificat”.
• Mehedinți: numele provine dintr-un cuvânt slav vechi, posibil „međa” sau „mehed”, care înseamnă „hotar” sau „graniță”.
• Mureș: se crede că acest nume ar putea însemna „apă mare” sau „râu puternic”, reflectând dimensiunea și importanța sa.
• Neamț: originea numelui vine din slavonă, însemnând „german” – posibil o referire la coloniștii sași.

• Olt: numele Olt provine dintr-un vechi cuvânt dac sau traco-iliric, care desemna acest râu. Se presupune că denumirea originală era „Alutus”.
• Prahova: are o origine slavă, derivând din cuvântul „prah” (praf, pulbere), posibil legat de aluviunile aduse de râul Prahova.
• Satu Mare: numele provine din limba maghiară, unde orașul este numit „Szatmár”.
• Sălaj: denumirea provine probabil din latinescul silva (pădure).
• Sibiu: numele provine dintr-un toponim mai vechi, posibil de origine romanizată. Există ipoteza că numele ar putea fi derivat dintr-o formă latină precum „Cibinium”.
• Suceava: numele provine dintr-un cuvânt de origine slavă veche, posibil „sŭčevŭ” sau „sŭčava”, care înseamnă „râu cu ape repezi” sau „apă curgătoare cu vârtejuri”.
• Teleorman: originea este cumană-turcică, derivând din „Deli Orman” (Pădurea Sălbatică).
• Timiș: numele provine dintr-un cuvânt de origine traco-dacică, derivat din denumirea antică a râului „Tibisis”, menționat în surse greco-romane.
• Tulcea: numele provine dintr-un cuvânt de origine cumană sau turcică. Unele surse sugerează că ar fi derivat din „Tolçu”, un nume folosit în perioada otomană pentru acest oraș.
• Vaslui: numele provine dintr-un cuvânt de origine slavă, posibil derivat din „vas” (vas în sens de recipient, bazin) și „lui”, un sufix care ar putea desemna o zonă joasă cu apă.
• Vâlcea: numele provine dintr-un cuvânt slav vechi, posibil „vălci” sau „vâlci”, care înseamnă „vale mică” sau „teren joasă”. Acest lucru ar avea sens, având în vedere relieful județului.
• Vrancea: numele provine dintr-un cuvânt slav vechi, posibil „vrana”, care înseamnă „corb”. Acest lucru ar putea face referire la simbolismul păsării în cultura slavă sau la o denumire toponimică veche a regiunii.

Sursă: omofon.com