Află cine poate solicita pensie de urmaș în România și care sunt condițiile de acordare. Pentru a solicita acești bani, persoanele eligibile trebuie să depună o cerere de pensionare și alte documente necesare, la casa de pensii.

Cine primește pensie de urmaș?

Pensia de urmaș reprezintă un venit lunar, corespunzător unui procent din pensia pe care a primit-o sau ar fi primit-o persoana decedată. Potrivit legii, aceasta se cuvine copiilor şi soțului supraviețuitor dacă susținătorul, la data decesului, era pensionar sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii militare de stat.

Copiii pot primi pensie de urmaș până la vârsta de 16 ani sau până la 26 de ani dacă își continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora.

De asemenea, se acordă acest sprijin copiilor pe toată durata invalidității de orice grad, dovedită prin decizie medicală asupra capacității de muncă, emisă de medicul expert al asigurărilor sociale.

Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș la împlinirea vârstei standard de pensionare, pe tot timpul vieții, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. În cazul în care au fost căsătoriți 10-15 ani, cuantumul pensiei de urmaș se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus.

Dacă nu a împlinit vârsta limită pentru pensie, soțul poate primi acești bani pe toată perioada în care este încadrat în gradul I sau II de invaliditate, prin decizie medicală asupra capacității de muncă. Pensia de urmaș se acordă persoanei care nu a împlinit vârsta standard de pensionare și nu realizează venituri lunare, dacă decesul soțului s-a produs în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale.

Pentru cei care nu îndeplinesc condițiile de mai sus, pensia de urmaș se acordă doar 6 luni, persoanelor care nu au venituri lunare.

Pensie de urmaș
O mamă folosește laptopul, în camera de zi. Imagine generată de IA/DALL-E

Cum se calculează pensia de urmaș?

Potrivit Casei Naționale de Pensii, cuantumul pensiei de urmaș se stabilește procentual din numărul total de puncte realizat de susținător, aferent:

  • pensiei pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul susţinătorul decedat;
  • pensiei de invaliditate de gradul I aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în cazul în care decesul susținătorului a survenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă.

În funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, acest sprijin se acordă astfel:

  • 50% – pentru un singur urmaş;
  • 75% – pentru 2 urmaşi;
  • 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.

Citește și: Cum poți beneficia de pensie înainte de limita de vârstă? Casa Națională de Pensii a făcut anunțul

Ce documente trebuie să cuprindă dosarul?

Pentru înscrierea la pensia de urmaș, sunt necesare următoarele:

  • cerere pentru înscrierea la pensie;
  • certificatul de deces al susţinătorului decedat;
  • actele de stare civilă ale urmaşilor şi ale reprezentantului legal, după caz;
  • decizia medicală asupra capacităţii de muncă, în cazul în care titularul pensiei de urmaș este invalid, în original;
  • adeverinţa de studii, în cazul urmaşilor copii în vârstă de peste 16 ani, în original, sau, după caz, adeverinţă de studii tradusă şi legalizată, în situaţia în care urmează studiile în străinătate, în original;
  • actul doveditor al cauzei decesului, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, în copie;
  • copie a formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă – FIAM, avizat de inspectoratul teritorial de muncă, în cazul în care decesul a fost cauzat de un accident de muncă;
  • copie a fişei de declarare a cazului de boală profesională – BP2, avizată de direcţia de sănătate publică, şi copie a certificatului medical
  • constatator al decesului, din care să rezulte că decesul a fost cauzat de boală profesională;
  • copie a documentului portabil A1 sau a unui certificat echivalent, care să ateste aplicarea legislaţiei de securitate socială din România, în cazul în care accidentul de muncă s-a produs în alt stat membru al UE/SEE/Elveţia/Marea Britanie sau într-un alt stat cu care România aplică un instrument juridic bilateral în domeniul securităţii sociale.