Boboteaza este una dintre cele mai mari sărbători din an, pentru creștinii ortodocși. Află ce este Agheasma mare și ce tradiții și superstiții sunt respectate pe 5 ianuarie, înainte de Botezul Domnului!

Ce este Agheasma mare?

În fiecare an, pe data de 6 ianuarie, biserica ortodoxă sărbătorește Botezul Domnului. În această zi, preoții săvârșesc o slujbă specială, pentru a sfinți apa, transformând-o în Agheasmă mare.

Termenul de „agheasmă” provine de la cuvântul grecesc „agiasmós” (αγιασμός) care înseamnă „sfințire”. Există și agheasmă mică, numită în popor şi şfestanie, care înseamnă luminare sau slujba luminilor.

„Această slujbă poartă denumirea de Agheasmă Mare pentru că apa de la Bobotează are o putere deosebită, fiind sfințită printr-o dublă epicleză, iar sfinţirea are loc în însăși ziua în care Domnul nostru Iisus Hristos a sfințit apele, prin Botezul Său în apa Iordanului”, a explicat Pr. Prof. Dr. Ene Braniște în Liturgica Specială, potrivit basilica.ro.

Potrivit scrierilor bisericești, apa sfințită face minuni pentru credincioșii care o aduc acasă, după slujba de Bobotează, deoarece are harul izbăbirii și nu se strică niciodată. Se spune că Agheasma mare are dar de sfințenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, ajută la alungarea necuratului și a puterilor celor potrivnice.

Potrivit tradiției creștine, agheasma mare se bea dimineața, timp de 8 zile, începând cu Ajunul Bobotezei. Apoi, după data de 14 ianuarie, poate fi folosită numai dacă ții post sau dacă apar probleme de sănătate, necazuri și alte greutăți.

Citește și: Tradiții vechi de Bobotează: Ce obiceiuri și superstiții sunt respectate în prezent, mai ales la sate.

Tradiții și superstiții în Ajun de Bobotează

De Bobotează, oamenii obișnuiesc să respecte mai multe tradiții și superstiții moștenite de la strămoși. În majoritatea zonelor țării, oamenii nu spală sub nici o formă de Bobotează.

La sate, unii localnici respectă această tradiție timp de două săptămâni, începând cu Ajunul sărbătorii, 5 ianuarie. În alte regiuni, oamenii aleg să nu spele rufe între Revelion și Sfântul Ion, însă preoții susțin că în prezent este important ca acest lucru să se respecte doar în zilele de sărbătoare cu cruce roșie.

În ajunul bobotezei, credincioșii țin post aspru, până seara. Acest obicei datează încă din secolul 4 și este respectat în amintirea botezului Domnului. Mai mult decât atât, credincioșii țin post înainte de a bea Agheasma Mare, după slujba specială de sfințire a apei.

În noaptea de 5 spre 6 ianuarie, fetele necăsătorite pun o crenguță de busuioc sub pernă, pentru a visa cu cine se vor căsători. În unele zone, tinerele obișnuiesc să lege un fir roșu de mătase pe degetul inelar și un fir de busuioc, tot pentru acest lucru.

În Ajun de Bobotează, preotul satului merge din casă în casă cu „Botezul”, pentru a stropi toți membrii familiei cu agheasma, apoi toate încăperile locuinței, gospodăria și animalele. Se spune că dacă o fată necăsătorită va aluneca în ajunul Bobotezei, își va găsi alesul curând.

Citește și: Calendar ortodox ianuarie 2025: care sunt sărbătorile cu cruce roșie

Din bătrâni se crede că în această noapte, ouăle de corb crapă din cauza gerului, iar puii ies și vor încerca să zboare. Se zice că pomii care vor fi acoperiți de brumă în Ajun de Bobotează vor fi roditori. Potrivit tradiției, ploile de peste an vor veni din direcția în care va stropi preotul cu busuiocul muiat în agheasmă.