Limba română ascunde în vocabularul său termeni care nu se pot traduce în nici o altă limbă. Vezi aici care sunt cuvintele românești unice în lume!
Cuvintele românești unice în lume
Limba română a adunat de-a lungul timpului diverse influențe latine, slave, turcești, maghiare și grecești. Printre comorile sale lingvistice, se numără și cuvinte unice, care nu pot fi traduse în alte limbi.
Este vorba despre „dor”, „doină” și „colindă”, termeni introduși de UNESCO în Dicționarul internațional de termeni literari, la sfârșitul secolului al XX-lea.
„Dor” nu poate fi tradus exact în nici o limbă, însă poate fi explicat, folosind cuvinte care exprimă sentimentul de a simți lipsa cuiva. În schimb, „doină” și „colind” sunt cuvinte tradiționale, care nu pot fi traduse sau explicate.
Citește și: 10 Cuvinte cel mai greu de pronunțat în limba română. Test pentru dicție
Alte cuvinte românești care nu se pot traduce
Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, se regăsesc multe cuvinte unice în vocabularul nostru, pe care nu le putem traduce în alte limbi, însă nu sunt recunoscute internațional. Iată câteva dintre ele:
ÎNFIRIPA, înfiripez, vb. I. 1. Tranz. A alcătui ceva din elemente puține, disparate sau necorespunzătoare; a înjgheba. Refl. Fig. A lua naștere, a prinde consistență.
LĂMURI, lămuresc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A ajuta pe cineva să înțeleagă sau a înțelege, a ajunge să înțeleagă ceva. Refl. recipr. A ajunge la o concluzie, la înțelegerea unui lucru în urma unei discuții în care s-au dezbătut aspectele neclare, contradictorii.
MĂRȚIȘOR, (1) mărțișoare, s. n., (3, 4) mărțișori, s. m. 1. S. n. Mic obiect de podoabă legat de un fir împletit, roșu cu alb, care se oferă în dar ca semn al sosirii primăverii, mai ales femeilor și fetelor, la 1 martie.
NĂDEJDE, nădejdi, s. f. Încredere sau convingere că ceea ce faci ori dorești se va realiza; speranță, nădăjduire; încredere în sprijinul, în ajutorul cuiva sau a ceva, certitudine că cineva sau ceva va fi favorabil, de ajutor
SINEA s. f. art. invar. (Numai în expr.) În sinea mea (sau a ta etc.) = în propria conștiință, în eul propriu, în gând.
STINGHER, -Ă, stingheri, -e, adj. 1. Care este doar ici și colo; izolat, răzleț, singur. Care se simte undeva străin, dezorientat, stânjenit. 2. Care a rămas fără pereche; desperecheat.
Citește și: Unicul cuvânt din limba română care conține J de patru ori. Poți să-l pronunți?
VOIE, voi, s. f. 1. Voință, vrere, intenție. Loc. adv. Cu voie sau cu voia (cuiva) = intenționat, din proprie inițiativă, dinadins. Fără (de) voie sau fără voia mea (ori ta, sa etc.) = involuntar, neintenționat. Peste voia… = împotriva voinței cuiva. De voie, de nevoie sau cu voie, fără voie = vrând-nevrând. (Înv.; în sintagma) Voie vegheată = bunăvoință; p. ext. protecție, favoare.
VREDNIC, -Ă, vrednici, -ce, adj. 1. Harnic, iute, cu rost la treabă. Capabil, destoinic. 2. Demn de.., care merită să…, căruia i se cuvine pe drept ceva.