Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că limba română este o limbă complexă. În total, limba noastră numără în jur de 65.000 de cuvinte. Ceea ce mulți nu știu este că există și câteva cuvinte din limba română care au dispărut. Care este motivul, care sunt acelea, dar și ce semnifică?
Cuvinte din limba română care au dispărut
Limba română este o limbă romanică și face parte din familia limbilor indo-europene. La nivel global, aceasta este vorbită de aproximativ 28 de milioane de persoane, majoritatea din România, Republica Moldova și diaspora.
Limba română își are originea în latina vulgară. Latina vulgară era folosită, preponderent, de soldații și de coloniștii romani care s-au stabilit în Dacia. De-a lungul timpului, latina vulgară a trecut prin fel de fel de transformări și a împrumutat influențele altor limbi. Așa cum era de așteptat, limba română a suferit și ea diverse modificări de-a lungul timpului. Vocabularul ei s-a schimbat, s-a adaptat vremurilor și așa se face că unele cuvinte au dispărut din uz.
Este și cazul mai multor arhaisme de pe Valea Bistriţei, zonă locuită de munteni, care au dispărut definitiv din limba română, pe care cunoscutul folclorist și etnograf Arthur Gorovei le prezenta în revista „Șezătoarea” (1893-1894). Iată care sunt aceste cuvinte și ce înseamnă fiecare în parte!
- Ardău – Ardelean, român care locuiește în Ardeal
- Boreasă – Nevastă, soție
- Cioareci – Ițari, izmene
- Duhan – Tutun (vine de la „a duhni”)
- Făgădău – Crâșmă, birt
- Torocală – Amestecătură, chestii puse laolaltă
- Zicalaș – Cântăreț, scripcar
La polul opus, în alte limbi există cuvinte care nu au corespondent în română. În limba finlandeză, de exemplu, o persoană care a făcut o obsesie din a atrage atenția altora cu privire la greşelile de gramatică şi de exprimare pe care le fac este numită „pilkunnussija”.
„Kaapshljmurslis” este, în limba letonă, un om care călătorește înghesuit în transportul în comun. Substantivul Gattara din limba italiană face referire la o pensionară singuratică a cărei singură grijă și preocupare sunt pisicile.
Shemomedjamo, în georgiană, face referire la acțiunea de a continua să mănânci deși te-ai săturat, doar pentru că mâncarea are un gust bun.